Ce este anxietatea generalizata

Sindromul de anxietate generalizata, cunoscut sub denumirea GAD (Generalized Anxiety Disorder), se definește ca prezența continua a starii de anxietate cuplata cu neliniște și îngrijorare exagerata, legata de diferite circumstanțe de viața. Durata de manifestare a acestor simptome trebuie sa fie de mai multe zile la rând pe o perioada de șase luni, pentru ca diagnosticul sa fie pus.

Starea de neliniște și îngrijorare este dificil sau aproape imposibil de stapânit în mod voit nu poate fi îndepartata decât momente extrem de scurte în cursul unei zile. Persoana cu sindrom de anxietate generalizata este plina de anxietate, cu gândul la accidente și evenimente nedorite ce s-ar putea întâmpla la orice pas.

Starea de neliniște și anxietate:

  • are caracter cronic;

  • se manifesta înainte de activitați sau evenimente (este anxietate anticipata);

  • este exagerata prin intensitate și arie de cuprindere fiind legata de diferite situații de viața (gînduri exagerate legate de ceea ce i s-ar putea întâmpla persoanei în cauza sau rudelor apropiate, copiilor sau parinților);

  • este legata de starea de sanatate (proprie sau a celor apropiați, fara semne obiective ca cineva este bolnav);

  • este legata de situația economica (proprie sau a celorlalți);

  • este legata de posibile accidente ce s-ar putea întâmpla.

Sindrom de Anxietate Generalizata simptome:

Starea de neliniște și teama trebuie sa fie însoțita de cel puțin trei sau mai multe dintre urmatoarele simptome, pe o perioada de mai multe zile, în ultimele șase luni, pentru a fi diagnosticata ca sindrom de anxietate generalizata (GAD):

  • agitație psiho-motorie și incapacitate de relaxare;

  • cu consecințe ca iritabilitate (prezenta, cu mici oscilații, aproape permanent);

  • toleranța scazuta, senzația de încordare și oboseala;

  • încordare musculara și chiar durere musculara;

  • dificultați de concentrare;

  • tulburari de somn (dificultate la adormire, treziri frecvente în timpul nopții, somn neliniștit și nesatisfacator).

Anxietatea nu trebuie sa fie legata de teama de un nou atac de panica (ca în sindromul de panica), teama de a crește în greutate (ca în anorexia nervoasa) sau teama a se face de râs în situații sociale (ca în fobia sociala).   

Sindromul generalizat de anxietate și sindromul de panica

Anxietatea din ambele sindroame are un caracter difuz, nonfocalizat. În sindromul de anxietate exista un nivel mai mult sau mai puțin continuu, permanent de anxietate, adica anxietatea are un nivel constant de intensitate. Atacurile de panica lipsesc de unde rezulta mai puține senzații și simptome corporale în sindromul de anxietate generalizata.

În sindromul de panica, atacul este rapid, cu simptome la nivel maxim de intensitate în primele minute, dupa care intensitatea simptomelor descrește progresiv. Atacurile de panica sunt repetate și neașteptate.

În sindromul de panica exista teama de un nou atac (anxietate anticipata).

În sindromul de anxietate exista o predispoziție anxioasa fața de orice se afla în mediul înconjurator, o cautare continua a subiectelor de îngrijorare (persoana suferinda cauta sa gaseasca ceva în mediul sau de viața de care sa se îngrijoreze), de aici expresia neliniște și teama cronica! 

Prevalența sindromului de anxietate generalizata este de 5% cu risc dublu de apariție la femei decât la barbați. Tulburarea psihica are o evoluție cronica. De obicei GAD se asociaza cu depresie, abuz de medicamente anxiolitice, benzodiazepine, somnifere sau consum de alcool.

Debut și posibile cauze ale sindromului de anxietate generalizata. Studiile recente înclina catre o baza genetica comuna depresiei și anxietații generalizate. Dintr-o perspectiva psihologica se vorbește despre tipul de personalitate anxioasa (anxietatea s-ar situa pe un continuu de la neliniște, a carei prezența este considerata normala în viața omului, în forma ușoara, pâna la anxietate intensa, de la acest nivel se poate vorbi despre tulburari psihice anxioase). Din perspectiva cognitiva persoana cu anxietate generalizata se orienteaza selectiv catre perceperea semnalelor de amenințare și primejdii din lumea înconjuratoare; astfel de persoane se opresc și sunt atrase de semnale care pot fi înterpretate ca amenințare și primejdie.