PsihogeriatrieO nouă disciplină: Psihogeriatria!

Particularitățile tulburărilor psihice ale vârstnicilor au dus la o nouă disciplină în psihiatrie sub denumirea de psihogeriatrie sau gerontopsihiatrie, geropsihologie; nu s-a ajuns la un consens în privința denumirii.

Psihogeriatrie: Ce se întâmplă odată cu înaintarea în vârstă?

Care este scopul evaluării stării psihice și fizice a vârstnicilor?

Cu ajutorul acestor scale sau instrumente de evaluare se identifică simptome, se evaluează gradul lor de severitate, se stabilește un diagnostic prin corelarea rezultatelor cu date clinice, se urmărește evoluția unei boli sau se face screeningul unei populații, într-un anumit interval de vârstă, pentru depistarea precoce a simptomelor. 

Depresia la vârstniciDepresia printre tulburările psihice frecvente la vârstnici!

Depresia este frecvent întâlnită la vârste înaintate. Se apreciază că 15% dintre vârstnici suferă de depresie. Depresia la vârstnici nu îndeplinește criteriile pentru depresie majoră, simptomele clinice fiind mai ușoare, dar suferința este mare.

 

Boala bipolară la vârstniciTulburarea bipolară existentă sau cu debut la vârstă înaintată necesită tratament!

Deși nu este frecvent, debutul episoadelor de manie sau hipomanie la vârste înaintate poate fi cauzat de leziuni ale creierului, în special ale emisferei drepte. Tulburarea bipolară la vârstnici poate fi tratată dar boala rămâne frecvent nediagnosticată!

Anxietatea la vârstnici Tulburările anxioase la vârstnici

Tulburările anxioase se întâlnesc în proporție de circa 4% în populația de peste 65 de ani și se asociază cu Depresia. Anxietatea la vârstnici se întâlnește frecvent sub formă de anxietate generalizată (GAD), sindrom de panică sau tulburări obsesiv-compulsive (OCD).

Delir sau confuzie la vârstniciDelirul la persoanele în vârstă

Starea de delir sau confuzie este o stare acută, care de obicei apare brusc. Tabloul simptomatic este dramatic și fluctuant, cu gândire dezorganizată, persoana în cauză nu-și mai poate coordona gândurile despre sine și mediul în care trăiește. Starea confuzională poate fi ușoară sau foarte gravă, cel în cauză nemaifiind orientat în timp și spațiu, afirmând de ex că își așteaptă părinții în vizită (care au trecut de mult în neființă).

Schizofrenia la vârstniciSchizofrenia poate debuta la vârste înaintate!

Debutul schizofreniei la vârste înaintate nu este exclus, chiar după vârsta de 65 de ani.

Debutul tardiv al schizofreniei afectează mai ales sexul feminin. Debutul schizofreniei la persoane de peste 65 de ani are o prevalență între 0.1-0.5%. Factori de risc sunt izolarea socială, degradarea simțurilor cum ar fi degradarea văzului sau auzului. Există studii, în număr redus, care arată legătura între modificările substanței albe a lobilor frontali și apariția simptomelor psihotice.

Demența la vârstnici Demența apare ca urmare a bolilor degenerative ale creierului

Demența nu este o boală, demența este un complex de simptome ce apar, în majoritatea cazurilor, de pe urma afecțiunilor degenerative ale creierului. Există câteva ipoteze despre Cauzele Demenței iar cercetările continuă.

Demența cauzeCauzele demenței la vârstnici

Cauzele primare de demență- boala psihica considerata a fi debutul timpuriu al bolii Alzheimer sunt leziuni degenerative ale creierului, cauze vasculare, cauze genetice. Cauze secundare sunt tumori, traumatisme craniene, infecții, intoxicații, dereglări metabolice, dereglări endocrine sau deficit de vitamine.

Demența Alzheimer Demența corticală și subcorticală

După localizarea procesului patologic întâlnim demența corticală și subcorticală, fără a se face o delimitare absolută deoarece structurile creierului funcționează ca întreg. Localizarea leziunilor în zona corticală, unde principalul neurotransmițător este acetilcolina, se traduce clinic prin afectarea funcțiilor psihice ca vorbire, memorie, înțelegere, motricitate și efectuarea operațiilor de calcul. Apar simptome ca afazie, amnezie, apraxie, agnozie, acalculie.

Tratamentul demențeiCum se tratează demența?

Demența este o condiție patologică progresivă pentru care nu există tratament. Există medicamente care, într-o oarecare măsură, în anumite perioade, încetinesc evoluția declinului cognitiv. De bază rămâne îngrijirea și sprijinirea persoanelor cu demență ca și profilaxia demenței.

Subcategorii