Depresia la vârstniciDepresia printre tulburările psihice frecvente la vârstnici!

Depresia este frecvent întâlnită la vârste înaintate. Se apreciază că 15% dintre vârstnici suferă de depresie. Depresia la vârstnici nu îndeplinește criteriile pentru depresie majoră, simptomele clinice fiind mai ușoare, dar suferința este mare.

 

Image courtesy of graur razvan ionut at FreeDigitalPhotos.net

 

Cauzele depresiei la vârstnici

Spre deosebire de factorii cauzatori incriminați în apariția depresiei la tineri și adulții tineri, la vârstnici se vorbește despre modificările substanței albe în zona frontală a creierului și despre factori vasculari în apariția depresiei. De altfel depresia este frecventă în procent semnificativ la persoanele suferinde de boala Alzheimer și demență vasculară. Aproape jumătate dintre vâstnicii cu depresie au o boală somatică. Deficitul de vitamina B12 și/sau vitamina B9 (acid folic) este de asemenea asociat cu depresia ca și reducerile nivelului de neurotrasmițători din creier odată cu vârsta (serotonina, noradrenalina, dopamina).

 

Tabloul clinic al depresiei la vârstnici

Citește despre Tipuri de Depresie și Simptomele Depresiei la adulții tineri.

Simptomele dominante ale depresiei la vârstnici sunt lipsa de scop sau sens în viață! Viața în singurătate, în absența prietenilor sau a membrilor de familie care au dispărut, face ca sensul vieții să se atenueze iar capacitatea de a trăi emoția de bucurie să se reducă. Viața emoțională a vârstnicului depinde foarte mult de mediul înconjurător, de contribuția celorlalți la crearea unei stări de bine și bucurie; în condiții favorabile renaște la vârstnici emoția, sentimentul de bucurie. Chiar și la tinerii sau adulții tineri depresia se acompaniază de anxietate și neliniște, iată de ce la vârstnici depresia și anxietatea merg mână în mână. Simptomele de anxietate sunt amplificate de prezența vârstnicilor în medii noi de viață, de contactul cu oameni necunoscuți cum ar fi de ex amplasarea vârstnicilor în cămine de bătrâni, detașarea de propria lor locuință, de lucruri, vecini, persoane cunoscute. În această situație dispare contactul cu oameni, locuri, lucruri cunoscute, familiare care sunt înlocuite cu ceva nou, oameni noi, mediu de viață nou, obiecte înconjurătoare noi care sporesc sentimentul de nesiguranță și generează anxietate. Cei vârstnici se așteaptă ca lucrurile să fie cel puțin așa cum obișnuiau să fie și nu înțeleg de ce sunt despărțiți de casa în care au trăit o viață. Tulburări de somn pot fi întâlnite, cu dificultatea de a adormi sau scularea devreme de dimineață. Simptomele somatice, cum ar fi durerea, sunt amplificate de prezența depresiei.

Gradul de severitate al depresiei la vârstnici se întinde de la formele frecvente de depresie ușoară până la forme mai grave de depresie cu simptome psihotice, cu risc crescut de tentative de sinucidere. Uneori formele de depresie la vârstnici sunt ușoare ca simptomatologie dar provoacă multă suferință. Riscul de sinucidere care are la origine depresia este crescut la vârstnici. Riscul de sinucidere crește în intervalul de vârstă 80-85 de ani.

 

Diagnosticul depresiei la vârstnici

Evoluția depresiei este lentă, mascată de alte boli ceea ce face ca depresia sa nu fie diagnosticată la timp, să fie luată drept îmbătrânire normală.

 

Tratamentul depresiei la vârstnici

Tratamentul farmacologic al depresiei are ca scop creșterea nivelul stării de dispoziție precum și împiedicarea recidivelor, riscul de recidivă fiind crescut.

Citește despre Tratamentul Farmacologic al Depresiei la adulții tineri.

Tratarea medicamentoasă a depresiei la vârstnici urmează modelul tratamentului la adulții tineri, cercetarea clinică a efectelor medicamentelor la vârstnici este săracă. În lipsa evidențelor rezultate din cercetare se recurge la experiența clinică. Tratarea depresiei se face cu antidepresive. Dozele de medicamente antidepresive sunt reduse la vârstnici. Se recurge la preparate farmacologice de tip SSRI ca de ex Citalopram, Sertralin, care sunt bine tolerate de către vârstnici, reprezintă prima alegere terapeutică. Alte preparate antidepresive ca Venlaflaxin, Mirtazapin au efecte mai puternice. Antidepresivele triciclice sunt recomandate cu prudență din cauza efectelor secundare cum ar fi scăderea tensiunii arteriale, uscăciunea gurii etc. Se administrează antipsihotice în formele de depresie psihotică, anxiolitice în formele de depresie asociate cu tulburări anxioase, benzodiazepine cu efect liniștitor sau, în formele grave de depresie care sunt refractare la tratament, se folosește chiar Terapia Electroconvulsivă ECT sau Terapia prin electroșocuri

Tratamentul psihoterapeutic este de asemenea de ajutor. Citește despre Tratarea Depresiei prin Psihoterapie. Se consideră că formele de psihoterapie cognitiv-comportamentală ar avea efect în tratarea depresiei la vârstnici ca și terapia interpersonală. Terapia cognitiv-comportamentală trebuie totuși modificată, adaptată la capacitatea cognitivă a vârstnicilor; mai adecvat să se vorbească despre activarea comportamentului la vârstnici, metodă terapeutică prin care vârstnicii sunt ajutați să-și planifice și să-și organizeze ziua astfel încât să fie scoși din izolare și pasivitate. Vârstnicii sunt ajutați și stimulați să se implice în acțiuni plăcute, utile, care să le redea bucuria și sentimentul că sunt valoroși, acceptați și doriți de cei din jur.