Distincția între gânduri și emoțiiTehnici psihoterapie cognitivă pentru depresie. 

Modelul cognitiv al lui A. Beck susține că un eveniment în sine nu determină felul în care trăim emoțional evenimentul și nici comportamentul nostru nu este determinat de evenimentul în sine (adică de fapte) ci de felul în care interpretăm evenimentul.

Diferența între gânduri și fapteÎnțelege simptomele de depresie prin tehnici de psihoterapie cognitivă.

Crezând că un gând este adevărat aceasta nu-l va face adevărat! Uneori oamenii cred că ceea ce gândesc este adevărat dar între gânduri și fapte există o distincție. Dacă crezi sau gândești că ești milionar acesta este doar un gând și nu un fapt real!

Recunoașterea modificărilor de dispozițiePsihoterapie cognitivă. Recunoașterea modificărilor de dispoziție

Modelul cognitiv susține că există o relație între gânduri, emoții și comportament. Atunci când așa numitele "gânduri automate", negative, generează emoții negative persistente, acestea dau naștere la stări de dispoziție negativă și comportamente disfuncționale. 

Evaluarea intensității emoțieiPsihoterapie cognitivă în depresie. Intensitatea emoției

Cât de intensă este emoția pe care o trăiești?

În funcție de situație descrii ceea ce simți "Sunt bucuros", "Sunt foarte bucuros" sau "Simt o bucurie nemărginită". Același lucru despre emoțiile negative: "Sunt trist", "Mă simt foarte trist", "Tristețea n-o pot exprima în cuvinte!". Așadar emoțiile au diferite grade de intensitate. Emoțiile negative fac parte din viața noastră ca și emoțiile pozitive sau neutrale. Emoțiile negative devin simptome patologice atunci când au un nivel de intensitate mare. 

Evaluarea credibilității gândului automatTehnici psihoterapie cognitivă. Validarea gândurilor automate

Persoanele deprimate cred că gândurile automate sunt adevărate de aici distresul enorm pe care acestea îl provoacă. Este nevoie de exerciții și antrenament pentru a putea identifica gândurile automate. Gândurile automate care fac obiectul de lucru al psihoterapiei cognitive sunt acele gânduri automate relevante, care provoacă emoții negative intense, perturbatoare ale vieții individului.

 

Variația credibilității gânduluiTehnici psihoterapie cognitivă: Observarea modificării gradului de credibilitate într-un gând

În depresie gândurile negative sunt puternice, li se acordă credibilitate 100%. Pentru a ieși din cercul vicios este recomandat să urmărim cum variază credibilitatea pe care o acordăm gândurilor negative.  

Scopul acestei tehnici de psihoterapie cognitivă: modelarea flexibilității în gândire. Observăm cum credibilitatea gândurilor se modifică în timp și în funcție de situație. Scade credibilitatea în gândul perturbator crește starea de dispoziție!  

Psihoterapie cognitivăPsihoterapie cognitivă în depresie. Recunoașterea erorilor sau distorsiunilor în gândire

Conform modelului cognitiv persoanele deprimate fac așa numite “erori în gândire”. Aceste erori sunt gânduri distorsionate despre sine sau despre alții care nu reflectă în mod realist faptele și cărora persoana în cauză le acordă credibilitate. În plus ele dau naștere la emoții negative, de discomfort, stresante. Ele sunt denumite “erori cognitive”.

Printre cele mai răspândite forme de psihoterapie în depresie și anxietate este psihoterapia cognitivă. Scopul psihoterapiei cognitive este să conducă la o schimbare (restructurare) în modul de gândire și comportamentul clientului. 

 

Evaluarea psihologică a clientului 

 

Dacă o persoană depresivă este propusă pentru psihoterapie cognitivă sau dacă persoana pe care noi o numim client optează pentru psihoterapie cognitivă pentru depresie (eventual în combinație cu tratamentul farmacologic) se procedează la o evaluare psihologică preliminară. În cadrul a două - trei ședințe se discută cu clientul despre dificultăți, simtome, strategii proprii de a face față dificultăților, se  apreciază care este motivația clientului, capacitățile cognitive, flexibilitatea în gândire, capacitatea de abstractizare etc. Pe baza rezultatului evaluării se recomandă clientul pentru psihoterapie cognitivă sau pentru altă formă de psihoterapie. 

 

Metode și tehnici cognitive în psihoterapia depresiei

 

Anamneza: în ședințele initiale se face o inventariere a problemelor clientului pentru care acesta solicită ajutor. Se inițiază o discuție despre dificultățile persoanei, în ce situații apar aceste dificultăți, care sunt factorii care contribuie la menținerea problemei, ce gândește și ce simte persoana în cauză, cum se comportă, care sunt consecințele în plan comportamental. 

Lista de probleme: clientul identifică care sunt problemele sale actuale sub formă de listă, se formulează concret obiectivele în terapie, adică ce vrea clientul să obțină legat de fiecare problemă în parte. Obiectivele se formulează așa încât să se poată măsura. Se face o listă de priorități împreună cu clientul. Se lucrează cu o problemă la un moment dat. 

 

  • Psihoterapeutul sau psihologul încearcă prin competențele sale să ajute clientul să devină conștient de probleme și de simptomele sale, să le înțeleagă, să se cunoască mai bine pe sine însuși. Psihoterapia cognitivă stimulează autocunoașterea, învățarea, înțelegerea de sine
  • Psihoterapia cognitivă apelează la conceptul empowerment adică clientul este ajutat să învețe despre tulburarea sa psihică, depresie, anxietate sau alte tulburări psihice, să acumuleze cunoștințe, dar și metode și tehnici de lucru pe care să le aplice în mod independent după perioada de învățare; clientul învață să-și folosească propriile resurse, să preia controlul asupra situației sale. Clientul devine propriul lui expert

 

Prelucrarea informației furnizate de client prin prisma modelului cognitiv al depresiei: psihoterapia cognitivă oferă soluții și strategii de a face față (coping) la o problemă formulată de client.  De obicei se lucrează cu o problemă la un moment dat care se analizează după modelul cognitiv: se identifică factorii în dezvoltarea timpurie biologici, psihologici, sociali, care au creat premizele vulnerabilității individului, se identifică structurile cognitive (schema negativă despre sine, despre alții și despre viitor așa numită triada cognitivă), se identifică credințele disfuncționale, distorsiunile sau erorile cognitive, gândurile automate negative, factorii care activează schema negativă și gândurile automate negative, relația gând - emoție - simptome fiziologice - comportament.  

 

Psihoeducația: clientul primește de la început informații despre simptomele sale, explicații ale stării sale de sănătate psihică / depresie. Psihoeducația se face continuu, pe tot parcursul psihoterapiei, psihoterapeutului furnizează informații și explicații prin prisma cunoștințelor sale psihologice despre stări, simptome, cauze.

 

Socializarea: se familiarizează clientul cu modelul cognitiv al depresiei, conceptele, tehnicile și metodele psihoterapiei cognitive. Se prezintă pedagogic relația gânduri negative-emoții-comportamente și se analizează situațiile problematice ale clientului din această perspectivă. Fie că este vorba despre sarcini pentru acasă de ex observarea și înregistrarea gândurilor, emoțiilor și comportamentelor în situații problematice, fie că este vorba despre testarea ipotezelor prin experimente comportamentale, psihoterapeutul vă familiarizează cu tehnica pe care o aplică pe tot parcursul terapiei. 

Exemplu material de lucru găsiți în documentele următoare 

 

Observarea gândurilor și emoțiilor negative

Care este diferența între gânduri și emoții

Care este diferența între gânduri și fapte

Evaluarea credibilității gândurilor automate

Evaluarea intensității emoțiilor

 

Conceptualizarea: după cinci - opt ședințe psihoterapeutul sau psihologul dă o formă logică cazului  după modelul cognitiv al depresiei. Conceptualizarea este importantă pentru desfășurarea psihoterapiei, conceptualizarea cazului în psihoterapia cognitivă se schițează de către psihoterapeut și se prezintă clientului care o retușează și o aprobă. Conceptualizarea curpinde sub formă schematică legăturile între situații, factori de vulnerabilitate, factori de menținere etc și reprezintă o bază de lucru în psihoterapie. Conceptualizarea nu are o formă rigidă, ea se poate ajusta pe parcursul înțelegerii problemelor clientului.  

 

 

Subcategorii