SchizofrenieCe este schizofrenia?

Schizofrenia este o psihoză și este o problemă serioasă de sănătate psihică care conduce la suferința persoanei în cauză și a celor din jurul său. Fie și numai eticheta socială de bolnav psihic sau schizofren duce ea însăși la suferință.

Psihoză înseamnă mai simplu perceperea și înțelegerea distorsionată, deformată a realității; persoana psihotică are iluzii, idei delirante, halucinații, gânduri distorsionate despre sine și mediul său de viață.

 

Funcții psihice afectate în schizofrenie 

 

Gândirea

Tulburările de gândire fac parte din categoria simptomelor pozitive ale schizofreniei și se referă la tulburări în derularea mentală a gândurilor. Gândurile se opresc în derularea lor firească (stop) sau apar asociații dintre cele mai stranii care fac conversația ciudată, lipsită de sens și înțelegere la nivel de conținut. Apare un amestec de cuvinte fără sens. Dacă se adresează întrebări persoanei în cauză se obțin răspunsuri care nu au nimic în comun cu situația. În schizofrenie conținutul verbal exprimat de cel în cauză este bogat în cuvinte noi create (numite neologisme). Tulburări semnificative legate de conținutul gândirii sunt ideile delirante.  

Cauze cerebrale ale schizofrenieiCare sunt cauzele schizofreniei?

Cunoașterea cauzelor (etiologiei) schizofreniei ar putea ajuta la prevenirea ei! Din păcate cauzele schizofreniei nu se cunosc. Se vorbește despre factori de risc și ipoteze despre cauzele schizofreniei. 

 

 

Schizofrenie TipuriSchizofrenia ia mai multe forme

Conform  Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, DSM-IV-TR (APA, 2000), după simptomatologia prezentă în momentul evaluării, se disting cinci subtipuri ale schizofreniei: paranoidă, dezorganizată (hebefrenie), catatonă, nediferențiată și reziduală.

 

 

 

 

Schizofrenie Simptome DiagnosticSchizofrenie Diagnostic

Complexitatea diagnosticului de schizofrenie este prezentată în articolul ” Examinări și investigații în schizofrenie”. Cel puțin două dintre simptomele următoare să fi existat o perioadă, de cel puțin o lună: idei delirante, halucinații, limbaj și comportament evident dezorganizat sau catatonic, simptome negative (absența voinței, afecte/emoții sărace, inadecvate la situație de ex persoana suferindă râde într-o situație tragică).

Examene și Investigații SchizofrenieDebutul unei schizofrenii declanșează o serie de investigații care ajută la stabilirea diagnosticului. Investigațiile sunt atât somatice, neurologice, psihologice, sociale, de mediu și ar trebui să se finalizeze cu un plan de tratament, îngrijire și reabilitare a persoanei suferinde de schizofrenie.

 

 

 

 

 

Tratamentul farmacologic al schizofrenieiCum se tratează schizofrenia?

Tendințele psihiatriei moderne in ceea ce priveste schizofrenia, ca mai toată medicina din zilele noastre, este aceea de a trata tulburările psihice pe baza rezultatelor metodelor de tratament și îngrijire dovedite eficiente.  Pentru aceasta se fac studii și cercetări efectuate cu o metodologie specifică (așa numita evidence-based psychiatry,  evidence-based nursing). 

Neurolepticele (antipsihoticele) se împart în clasice și atipice 

Neurolepticele clasice în tratarea schizofreniei se împart în trei grupe:

  1. Levomepromazin (Nozinan), Perfenazin (Trilafon), Proklorperazin (Stemetil) au efecte antipsihotice, sedative, efecte secundare extrapiramidale moderate ca și creștere în greutate;

  2. Klorprotixen (Truxal), Zuklopentixol (Cisordinol), Flupentixol (Fluanxol), efecte antipsihotice, sedative, duc la creștere în greutate și au efecte extrapiramidale moderate;

  3. Haloperidol (Haldol), Melperon (Buronil); efecte antipsihotice, (mai puțin Buronil, care acționează contra confuziei și dezorientării), efecte extrapiramidale mai reduse (Buronil) și efecte reduse asupra greutății.

Neurolepticele clasice au efecte pe simptomele pozitive ale schizofreniei (idei delirante, halucinații).

 

Subcategorii