Funcții psihice afectate în schizofrenie 

 

Gândirea

Tulburările de gândire fac parte din categoria simptomelor pozitive ale schizofreniei și se referă la tulburări în derularea mentală a gândurilor. Gândurile se opresc în derularea lor firească (stop) sau apar asociații dintre cele mai stranii care fac conversația ciudată, lipsită de sens și înțelegere la nivel de conținut. Apare un amestec de cuvinte fără sens. Dacă se adresează întrebări persoanei în cauză se obțin răspunsuri care nu au nimic în comun cu situația. În schizofrenie conținutul verbal exprimat de cel în cauză este bogat în cuvinte noi create (numite neologisme). Tulburări semnificative legate de conținutul gândirii sunt ideile delirante.  


Idei delirante în schizofrenie

Fac parte dintre simptomele pozitive și se referă la conținutul gândirii. Ideile delirante reprezintă unul dintre simptomele obișnuite, frecvente în schizofrenie. Se produce o înțelegere eronată a realității, pe baza unor concluzii și interpretări eronate. Înțelegerea eronată persistă cu toate că celelalte persoane din jur nu o împărtășesc și nu există dovezi care să o susțină. Cu toate acestea ideile sunt adevărate pentru cel afectat care se crede urmărit de o persoană, grup, organizație, ce doresc să-i facă rău, să-l vătămeze corporal, să-l tracaseze psihic, să-l aducă în stare de disperare. Persoana se crede dotată cu capacități deosebite, talente, capacitate de rezolvare de probleme sau se crede a fi o persoană dotată cu capacități supranaturale, care poate vindeca sau salva. Persoana suferindă de schizofrenie se identifică cu Dumnezeu, se crede suferindă de o boală (ca în hipocondrie) sau crede că funcții ale anumitor organe sunt modificate.

Ideile delirante sunt legate sau nu de percepții.

De ex persoana suferindă se uită la televizor (percepții) și, dintr-o dată, afirmă că se vorbește despre ea. Alte idei delirante țin de interpretarea senzațiilor sub formă de curent electric ce trece prin corp, unde radio care există în cameră, și sunt îndreptate spre craniu, care supraveghează, controlează acțiunile persoanei în cauză, o urmăresc peste tot unde se duce, o controlează prin computer etc. Interpretarea depinde de cunoștințele suferindului. A vorbi despre un control exercitat de alte entități prin computer presupune că pacientul știe ce este un computer.

Ideile delirante pot fi bizare (de ex idea că este controlat prin unde radio) sau non-bizare (plauzibile, ca de ex idea că este supravegheat de cineva).

 

Percepția

Halucinațiile aparțin simptomelor pozitive și se referă la apariția de percepții în absența stimulilor fie ei vizuali, auditivi, tactili, de miros sau gust. Cele mai frecvente halucinații în schizofrenie sunt cele auditive, persoana suferindă aude voci, una sau mai multe, tinere sau adulte, voci surde sau foarte clare, care critică, dau sfaturi de sinucidere, imperative, de comitere de acțiuni, sau voci care comentează ceea ce suferindul a făcut sau gândit. În toată această situație persoana suferindă nu poate spune de unde vine vocea, unde este sunetul localizat pentru că trăirea este atât de ciudată. Cel suferind se percepe pe sine însuși ca pe a treia persoană, vocile comentându-i gândurile și faptele, vocile vorbesc între ele și îi spun celui suferind ce să facă, vocile sunt periculoase prin încurajările sau comenzile de sinucidere. Celelalte tipuri de halucinații, mai puțin frecvente, sunt halucinații vizuale (vederea lui Dumnezeu), tactile (înțepături sub piele, atingeri), sau somatice (ca dureri, corpul vibrează, curenți electrici trec prin corp etc.).

Derealizare, depersonalizare sunt de asemenea tulburări de percepție. Persoana suferindă se percepe diferit pe sine însuși, are tulburări de percepție a propriei persoane, ca și cum ar exista două persoane în una singură (depersonalizare). De asemenea are percepții deformate despre realitatea înconjurătoare pe care o percepe ca și cum ar fi ireală, ca un vis (derealizare). 

 

Afectivitatea

Simptome negative care se referă la aplatizarea, uniformizarea afectelor (trăirilor emoționale). În schizofrenie apar o serie de tulburări afective, mai precis trăirile emoționale în relațiile cu rudele și prietenii sunt modificate, trăirile emoționale sunt neadecvate la conținut de ex emoție de bucurie într-o situație catastrofală. Persoana suferindă nu are relații sau contacte sociale, interesul legat de cei din jur este total absent. Aceasta nu are capacitatea de simți emoții așa cum o fac ceilalți, se produce o sărăcire a afectelor, atât în registrul emoțiilor cât și în intensitate, adică afectele sau emoțiile devin plate, nu variază. De asemenea apar emoții inadecvate la mediul din jur ca și pierderea plăcerii pentru activități. Diminuarea afectelor este însoțită de sărăcirea expresiei feței (mimica) și a limbajului non-verbal (mimica, gesturi, postura corpului).

 

Motivația și voința

Fac parte dintre simptomele negative ale schizofreniei. Persoana suferindă de schizofrenie este lipsită de motivație și voință, ceea ce duce la dificultăți în realizarea de acțiuni și finalizarea lor. Lipsește dorința de a se antrena în acțiuni dintre cele mai obișnuite, scopul acțiunii ca și dorința de a atinge un rezultat.

 

Memoria, atenția și rezolvarea de probleme

Fac parte dintre simptomele cognitive și reprezintă unul dintre simptomele schizofreniei care a atras atenția de la început. Capacitatea atenției este afectată, se reduce capacitatea de concentrare și mobilitate a atenției de la un obiect al atenției la altul. Apar probleme de memorie (aducerea aminte a evenimentelor trăite de-a lungul vieții, este afectată memoria legată de plasarea experiențelor de viață în spațiu și timp, de precizarea locului și timpului în care s-au petrecut evenimentele). Are loc perturbarea funcției de rezolvare de probleme, persoana suferindă întâmpină dificultăți în a combina informații din diferite surse pentru a găsi soluția la o problemă.

 

Motricitatea

Sunt de o varietate mare. Se poate întâlni stuporul catatonic, în care suferindul stă lungit sau în poziție șezândă, absent, mimica feței este absentă, fără mișcări ale corpului, cu privirea ațintită undeva departe, fără contact prin cuvinte (verbal) sau prin gesturi (non-verbal) cu lumea din jur.

Dar tabloul clinic este și mai variat și ciudat. Suferindul poate lua diferite poziții, în care rămâne minute în șir (ca la fotograf), repetă anumite mișcări (stereotipii), unele mișcări teatrale, unele fine și elegante, altele mai agresive sau are loc o activitate musculară exagerată (hiperactivitate). Imaginați-vă o persoană care merge în coridor, cu mișcări repetitive, doi pași înainte, unul înapoi sau o persoană care stă pe marginea patului, nemișcată, chiar și ore în șir, cu privirea în gol, fără contact cu lumea din jurul său. Aceasta este imaginea clinică a unei schizofrenii severe.