Cauze cerebrale ale schizofrenieiCare sunt cauzele schizofreniei?

Cunoașterea cauzelor (etiologiei) schizofreniei ar putea ajuta la prevenirea ei! Din păcate cauzele schizofreniei nu se cunosc. Se vorbește despre factori de risc și ipoteze despre cauzele schizofreniei. 

 

 

 

Image courtesy of ddpavumba atFreeDigitalPhotos.net

 

Cauze biologice ale schizofreniei

Adică materialul genetic cu care ne naștem sau traumele fizice care duc la tulburări timpurii în dezvoltarea creierului. Aproximativ 30 % dintre persoanele suferinde de schizofrenie au un creier mai mic (se produce atrofie cerebrală) dar nu se cunoaște dacă aceasta este o cauză sau consecință a schizofreniei.

Riscul mai mare de a face schizofrenie este legat de alimentația precară a gravidelor, de epidemii de gripă la gravide, complicații ale gravidității ca eclampsia (convulsii, hipertensiune arterială, edeme), sângerările intrauterine sau nașterea prematură. Afecțiuni ale creierului, traume, tumori pe creier cresc riscul de a face schizofrenie. Boala Huntington (boală genetică caracterizată prin mișcări dezordonate, necontrolate, mers vicios, tulburări de vorbire) este precedată de simptome de schizofrenie în 10% din cazuri, cu circa 15 ani înainte de apariția simptomelor caracteristice. Aici intră heperchinezii (activitate motorie exagerată) și demența. Între episoadele de epilepsie cu punct de plecare lobul temporal apar simptome de schizofrenie. În cazul consumului de droguri ca amfetamine, fenciclidină, canabis ca și în cazul consumul abuziv de alcool apar stări asemănătoare schizofreniei.

 

Cauze psihosociale ale schizofreniei

Se ia în discuție vulnerabilitatea individului la stres. Dezvoltarea copilului într-un mediu stresant, stresul la gravide, graviditatea nedorită care duce la creșterea nivelului de stres, pierderea unei rude în perioada gravidității, stres de altă natură sunt factori de risc. În psihologie se vorbește despre trăsăturile de personalitate ca factor de risc, cum sunt dificultatea de a întreține relații emoționale, interpersonale, dificultatea de a participa la activități de grup, preferința pentru un număr redus de prieteni și pentru grupuri mici. Creșterea alături de mame cu dificultăți de comunicare, retrase, nesigure, fără relații sau cu un număr redus de relații de camaraderie sau prietenie, cu tendința de supercontrol sau tendința de dominanță este un factor care crește riscul de a dezvolta schizofrenie la copil. Factorii psihosociali au o mare influență asupra evoluției schizofreniei al cărei debut deja s-a produs.

 

Cauze socioeconomice ale schizofreniei

Această tulburare psihică apare în populație cu nivel socioeconomic redus dar nu asta este cauza schizofreniei. Trăsăturile de personalitate (de mai sus) fac ca persoanele ce suferă de schizofrenie să aibă o educație mai redusă, munci necalificate sau să opteze pentru profesii sau activități fără contacte sociale. În schimb izolarea socială în timpul creșterii și dezvoltării personalității (prin aceasta ne referim la perioade de până la 18 ani), joacă un rol predispozant, dacă materialul genetic predispune către schizofrenie.

 

Dezvoltarea schizofreniei si mediul de familie

Copii învață cum să relaționeze cu semenii la grădiniță, la școală dar și în familie. Ei învață din relațiile de comunicare și relaționare ale părinților. O familie cu relații dizarmonice, fără contacte armonioase cu ceilalți oameni, perturbări în gândire, în relațiile emoționale și comportament, crește riscul de schizofrenie. Rudele de gradul I cu schizofrenie dau un risc de 10% , rudele de gradul II dau un risc de 3%. De asemenea s-au identificat între rude persoane cu tulburări de personalitate de tip schizoid (persoane retrase, care nu simt nevoia unei interacțiuni sociale, cu preferință pentru activități și sarcini care le permit să evite contactele cu ceilalți oameni). Riscul de a dezvolta schizofrenie este independent de care dintre părinți are schizofrenie. Totodată studiile arată că există mai multe mame schizofrene decât tați. Mamele au de asemenea o influență mai mare asupra stării psihice a copilului prin relațiile lor mai apropiate cu copii. Mamele care au o sănătate psihică afectată, vor avea o relație cu copii influențată de tulburările lor psihice. Copii cu părinți înaintați în vîrstă la concepția copilului cresc riscul de schizofrenie datorită mutațiilor pe cromozomul X.

 

Schizofrenia si studiile pe gemeni   

Arată că factori genetici predispun dar factorii de mediu pot schimba cursul acestei tulburări psihice. Studiile pe gemeni arată că complicații la naștere ca de ex asfixie s-au întâlnit cu o frecvență de patru ori mai mare la gemenul care a făcut schizofrenie. Gemenul care prezintă slăbiciune fizică, nesiguranță, anxietate, lipsă de independență în acțiune, are un risc mai crescut de a face schizofrenie. Vătămarea timpurie a creierului prin traume crește riscul de dezvoltare a schizofreniei.

 

Studiile pe copii ai căror părinți au schizofrenie

Aceste studii sunt realizate pe copii care sunt adoptați de alte familii si care arată rolul mediului în dezvoltarea schizofreniei. Chiar dacă copii adoptați au un factor genetic, mediul armonic de dezvoltare face ca schizofrenia sa nu se dezvolte și vice-versa. Lipsuri legate de climatul emoțional din familie, sărac, cu comunicare deficientă sau lipsă de comunicare, un mediu dominat de ierarhie și control, cresc riscul de schizofrenie. Interacțiunea dintre moștenirea genetică și factorii de mediu duc la condiții pentru apariția schizofrenie dar cauza exactă a schizofreniei rămâne necunoscută.

 

Schizofrenia si factorii culturali

Nu există diferențe în ceea ce privește apariția schizofreniei dar în ce privește simptomele predomină simptomele afective, cognitive și idei delirante în țările industrializate și halucinații în țările în curs de dezvoltare.

 

Consumul de substanțe pshihoactive

Cum ar fi LSD (halucinogen), mescaline (halucinogen), fenciclidina dau naștere la psihoze. Singura substanță care dă simptome asemănătoare schizofreniei fiind greu de diferențiat între schizofrenia spontană și cea produsă de consum de substanțe stimulante ale sistemului nervos central sunt amfetaminele. Amfetamina este un dopaminantagonist și toate neurolepticele, cu care se tratează psihozele, blochează receptorii de dopamină, deci se poate presupune că schizofrenia este o stare prin exces de dopamină. Canabis declanșează simptome de schizofrenie, mecanism necunoscut, debut acut și simptome pozitive. Endorfinele (morfinele corpului, produse în hipofiza și hipotalamus, care au rol de scădere a durerii și creștere a stării de bine) sunt crescute în lichidul cerebrospinal la persoanele cu schizofrenie.

Investigațiile cu magnet roentgen arată o micșorare a creierului la persoanele suferinde de schizofrenie.

Reducerea hipocampusului ar fi legată de reducerea memoriei la schizofreni.

Circulația sanguină se reduce în zona frontală, și crește în zona temporală, parietală și occipitală.  Lobul frontal și reducerea fluxului sanguin este legat de afectivitate labilă, autism, ambivalență, lipă de inițiativă. Lobul temporal parietal și occipital și creșterea fluxului sanguin este legată de simptomele pozitive ca halucinații, idei delirante.