Examene și Investigații SchizofrenieDebutul unei schizofrenii declanșează o serie de investigații care ajută la stabilirea diagnosticului. Investigațiile sunt atât somatice, neurologice, psihologice, sociale, de mediu și ar trebui să se finalizeze cu un plan de tratament, îngrijire și reabilitare a persoanei suferinde de schizofrenie.

 

 

 

 

 

 Image courtesy of stockimages at FreeDigitalPhotos.net

 

Istoricul bolii sau anamneza

  • se face o istorie a tulburării psihice (anamneză) în detaliu, urmărindu-se prezența schizofreniei la rude de gradul I precum și la celelalte rude; 
  • se caută dacă au existat complicații la naștere sau în perioada de graviditate;
  • se caută date despre îmbolnăvirile creierului, traume, infecții etc.
  • se analizează mediul în care a crescut și s-a dezvoltat persoana în cauză, familia la momentul prezent;
  • nivelul de educație, evoluția în școală de la începutul ei, probleme în școală;
  • personalitatea individului, comportamentul acestuia, inclusiv comportamentul sexual;
  • consum de droguri sau alcool;
  • informații despre debutul bolii, acut sau insidios, ce simptome au atras atenția?

După caz se lărgește anamneza prin investigarea aspectelor prezentate în articolul ”Schizofrenie cauze și factori de risc ”

 

Evaluarea simptomelor 

Diagnosticul schizofreniei este bazat pe simptome de aceea se identifică simptomele cu atenție, atât cele relatate de persoana în cauză sau de către cei apropiați, rude, colegi, cât și cele observate de către medic. Tabloul simptomatic se poate modifica, simptomele schizofreniei fiind fluctuante, variate și diverse, de aceea trebuie să se urmărească evoluția lor. Monitorizarea simptomelor schizofreniei ajută și la ajustarea tratamentului sau introducerea de timpuriu a unor măsuri de îngrijire și tratament. Citește articolul ”Schizofrenie” pentru o imagine completă asupra simptomelor schizofreniei.

Se recomandă folosirea următoarelor scale în diagnosticarea schizofreniei:

Scala PANSS (The Pozitive and Negative Syndrom Scale for Schizophrenia);

Scala CPRS (Comprehensive Psychopatological Rating Scale);

Scala BPRS (Brief Psychiatric Rating Scale).

 

Examinarea somatică și neurologică

Examinarea clinică este importantă ca și un status neurologic complet pentru a exclude alte boli care pot da simptome asemănătoare schizofreniei. Investigații și examene complementare legate de creier sunt foarte importante, pentru depistarea eventualelor tumori pe creier sau epilepsie cum ar fi tomografie computerizată (CT), magnetroentgen (MRN), electroencefalogramă (EEG). 

 

Examenele de laborator

Se fac analize de rutină ca hemoglobina, leucocite, trombocite, probe hepatice, electroliți, hormoni tiroidieni. Se fac de semenea teste HIV, sifilis, borelia, chiar și teste genetice pentru a depista eventuale mutații pe cromozomul X.

 

Examinarea psihologică

Se face o investigare psihologică și neuropsihologică amănunțită, se examinează tipul de personalitate ca și nivelul Funcțiilor Psihice afectate în Schizofrenie ca gândire, memorie, atenție, voință etc. 

 

Examinarea capacității individului de a se îngriji și a-și satisface, independent, nevoile zilnice (activity in daily life sau ADL)

Se evaluează capacitățile individuale de la cele bazale ca a mânca, a se spăla, a se aproviziona până la nevoile psihologice ca de ex nevoia de antrenare și îmbunătățire a memoriei, nevoia de tovarăși, prieteni. În forma sa prescurtată ADL (activity in daily life) este un concept utilizat zilnic în munca clinică din spitale de către diferite categorii profesionale (infirmieră, asistenta medicală, fizioterapeut, medic). Cu ajutorul acestui concept se identifică nevoile și se organizează activitatea de îngrijire a pacienților.

 

Examinarea mediului de viață

în care trăiește persoana suferindă, cu relații de familie și alte relații, care este nivelul de funcționare al acestor relații, cu identificarea aspectelor disfuncționale pentru a se putea aduce corijări și îmbunătățiri. Scopul acestor măsuri este asigurarea unui nivel optim de funcționare în societate a persoanei afectate de schizofrenie. 

 

Examinarea nevoilor celor apropiați

Schizofrenia afectează persoana suferindă dar și viața celor apropiați este perturbată. Ce nevoi au persoanele implicate în relații apropiate cu persoana suferindă? Cât de mult sunt aceștia implicați în ajutarea și îngrijirea persoanei afectate? Cât de mult sunt aceștia afectați? În ce mod? Ce cunoștințe au cei apropiați despre schizofrenie? Aceste informații ajută mai departe la stabilirea nevoilor de psihoterapie și educație.