Schizofrenie TipuriSchizofrenia ia mai multe forme

Conform  Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, DSM-IV-TR (APA, 2000), după simptomatologia prezentă în momentul evaluării, se disting cinci subtipuri ale schizofreniei: paranoidă, dezorganizată (hebefrenie), catatonă, nediferențiată și reziduală.

 

 

 

 

Image courtesy of Arvind Balaraman at FreeDigitalPhotos.net

 

Schizofrenie paranoidă

În această formă de schizofrenie sunt prezente una sau mai multe simptome din categoria idei delirante sau halucinații auditive. Apariția lor este frecventă, sistematică, stabilă, cu același subiect. În schizofrenia paranoidă nu întâlnim simptome ca tulburări de limbaj, dezorganizat, sărăcit, tulburări de comportament ca izolarea socială sau uniformizarea, sărăcirea emoțională. 

Persoanele suferinde de schizofrenie paranoidă au cea mai bună capacitate de integrare în plan profesional și social, în comparație cu celelalte forme de schizofrenie, și prognoza cea mai bună pe termen lung. Simptomele debutează la vârsta adultului mediu, între 35-45 ani. Cele mai frecvente sunt halucinațiile auditive, imperative, voci care dau ordine ce trebuie urmate, voci care amenință, dar există și halucinații de miros, gust sau tactile. Unele halucinații sunt non-verbale trăite sub formă de hohote de râs la adresa persoanei suferinde, șoapte sau zgomote ciudate prezente în camera acesteia. Apar idei delirante, cu debut insidios, ce nu dau de gândit asupra unei tulburări psihice, sau idei delirante cu debut brusc.

 

Schizofrenie dezorganizată sau hebefrenie

În schizofrenia dezorganizată sunt evidente în schimb tulburările de limbaj, care devine sărăcit și dezorganizat, tulburări de comportament ca retragerea și izolarea socială, emoții sărace, neadecvate la situație. Ideile delirante apar sporadic, nu sunt idei delirante stabile, sistematizate, centrate în jurul unei teme. Nici halucinațiile nu apar în mod sistematic. În această formă de schizofrenie nu există tulburări de motricitate. Această formă de schizofrenie duce la reducerea capacității sociale și profesionale și are un prognostic nu prea bun pe termen lung. Simptomele apar între 15-20 ani. 

 

Schizofrenie catatonă

Aceasta este o formă de schizofrenie dominată de simptome din categoria motricității. Persoana suferindă prezintă fie lipsă de mișcare (catalepsie sau stupor) fie mișcare exagerată, nejustificată de vreun scop, un fel de neliniște a corpului. Se adaugă negativism extrem, poziție înțepenită, pe care suferindul nu și-o schimbă oricât ar încerca cei din jur. Incapacitatea de vorbire (deși în mod normal această capacitate există) în anumite situații sau în contact cu anumite persoane, tulburare cunoscută sub denumirea de mutism. Pentru că tulburarea apare în anumite situații se numește mutism selectiv. Suferindul adoptă poziții ale corpului dintre cele mai bizare, ca de ex a sta pe un picior, cu mâinile ridicate, încovoiate etc, mișcări repetitive, grimase, cu repetarea automată a cuvintelor auzite la o altă persoană (ecolalie), cu reacție de imitare automată a gesturilor și acțiunilor cuiva (ecopraxie). Schizofrenia catatonă în forma gravă se întâlnește tot mai rar în lumea vestică, cauzele reducerii numărului de cazuri nu se cunosc. Schizofrenia catatonă duce la incapacitate socială și profesională și are un prognostic rezervat. Catatonia, poate să apară în toate formele de schizofrenie dar nu este un simptom specific schizofreniei.

 

Schizofrenie nediferențiată

Este o formă de schizofrenie în care apar simptome psihotice care afectează capacitatea socială și profesională. Apar simptome ca halucinații, idei delirante, limbaj dezorganizat, catatonie sau sărăcirea emoțională, lipsa de voință. Prognoza pe termen lung nu este bună. Nu sunt îndeplite criteriile pentru schizofrenie paranoidă, dezorganizată sau catatonă de aceea această formă de schizofrenie se numește nediferențiată. Forma de schizofrenie nediferențiată a devenit mai frecventă în ultimele decenii.

 

Schizofrenie reziduală

În această formă lipsesc simptomele psihotice ca halucinații, idei delirante ca și limbajul sau comportamentul dezorganizat. Sunt prezente simptome negative destul de vagi, ușoare ca de ex emoțiile sunt inadecvate la situație, persoana suferindă prezintă lipsă de inițiativă, deficiențe în interacțiunea și comunicarea cu ceilalți (autism),  lipsa capacității de vorbire în anumite situații sau cu anumite persoane, deși în mod normal dispune de această capacitatea (mutism), lipsă de îngrijire și igienă iar funcționarea în societate lasă de dorit. Se pune totuși condiția ca persoana suferindă să fi avut mai devreme în timp o perioadă cu simptome manifeste de schizofrenie, care adurat cel puțin o lună de zile. În  momentul evaluării persoana suferindă trebuie să prezinte un comportament ușor dezadaptat, sărăcire emoțională,  capacitate de integrare socio-profesională afectată semnificativ. 

 

DSM-5 (APA, 2013) renunță la subcriteriile de diagnostic considerând simptomele schizofreniei fluctuante și diagnosticarea subtipurilor schizofreniei irelevantă. Aici găsiți informații în limba engleză despre DSM-5 și Schizofrenie