Neurolepticele (antipsihoticele) se împart în clasice și atipice 

Neurolepticele clasice în tratarea schizofreniei se împart în trei grupe:

  1. Levomepromazin (Nozinan), Perfenazin (Trilafon), Proklorperazin (Stemetil) au efecte antipsihotice, sedative, efecte secundare extrapiramidale moderate ca și creștere în greutate;

  2. Klorprotixen (Truxal), Zuklopentixol (Cisordinol), Flupentixol (Fluanxol), efecte antipsihotice, sedative, duc la creștere în greutate și au efecte extrapiramidale moderate;

  3. Haloperidol (Haldol), Melperon (Buronil); efecte antipsihotice, (mai puțin Buronil, care acționează contra confuziei și dezorientării), efecte extrapiramidale mai reduse (Buronil) și efecte reduse asupra greutății.

Neurolepticele clasice au efecte pe simptomele pozitive ale schizofreniei (idei delirante, halucinații).

 

Neurolepticele atipice în tratarea schizofreniei

Klozapin (Leponex), Risperidon (Risperdal), Olanzapin (Zyprexa), Ziprasidon (Zeldox), Quetiapin (Seroquel, Seroquel Depo), Aripripazol (Abilify) au efecte extrapiramidale vagi sau nici unul. Unele au efecte extrapiramidale moderate (Invega, Zeldox, Risperdal). Altele duc la creșteri în greutate (Zyprexa, Leponex, Risperdal au efecte puternice asupra greutății).

Neurolepticele atipice au efecte pe simptomele negative ca și pe cognitive ale schizofreniei.

 

Efectele secundare ale neurolepticelor

Sunt numite efecte extrapiramidale (motorii). Simptomele pot să apară la intervale scurte de la instituirea tratamentului cu antipsihotice sau după ani de tratament. 

Un echilibru între substanțele acetilcolină, dopamină, glutamat, GABA în sistemul extrapiramidal asigură o funcție motorie normală. În tratamentul cu neuroleptice apar perturbări ale acestui echilibru de unde simptome ca rigiditate musculară, tremurături etc.   

Simptomele extrapiramidale acute sunt: parkinsonism, akinezi, distonie acută, akatisie. Ele sunt vizibile în caz de administrare injectabilă sau creștere bruscă a dozei de neuroleptic.

Simptome de parkinson: sunt mai frecvente la femei de vârsta înaintată. La început apare înțepenirea, rigiditatea corpului, fața nemișcată, fără expresie, apoi hipokinezie (reducerea capacității de mișcare), rigiditate și tremor în decurs de câteva luni de tratament.

Akinezie (imobilitatea mușchilor, rigiditate, lipsă de putere, imposibilitatea de a efectua mișcări, deși mușchii nu sunt paralizați). Simptomul răspunde la tratament anticolinergic, nu la antidepresive.

Distonie acută (tulburări ale tonusului muscular) frecventă la pacienții tineri de sex masculin. Tonusul muscular crește în diferite grupe de mușchi. Apare torticolis (înțepenirea gâtului), încordarea mușchilor ochilor, bărbiei, limbii, crampe musculare.

Akatisie adică incapacitatea de a sta liniștit și a-și păstra poziția șezândă, la care se adaugă neliniște, mișcare permanentă, fără să obosească, apar parestezii, senzația de înțepături în mușchi.

 

Alte efecte secundare ale neurolepticelor sunt: oboseala, depresia, scăderea tensiunii arteriale în poziția stând în picioare (denumită poziție ortostatică) cu apariția stării de leșin. De asemenea apar alte efecte secundare ca uscăciunea gurii cu creșterea riscului de carii dentare, creșterea în greutate. Intoxicația cu neuroleptice se tratează cu diazepam 10-20 mg administrat sub formă de clismă rectală sau injecție.

Tratamentul efectelor secundare ale neurolepticelor

Akineton, preparat anticolinergic, se administrează în doză de 5-10 mg (în distonie acută, simptome de tip parkinson).

Propranolol (betablocant) se administrează în doză 40 mg (în acatisie).

 

Măsuri terapeutice de rutină: 

  • doza terapeutică de neuroleptic, care va fi redusă, și introdusă progresiv pentru a evita efectele secundare ale neurolepticelor. Apariție simptomelor extrapiramidale este semnalul că persoana suferindă a primit o doză prea mare de neuroleptic!

  • administrarea de anticolinergice se face numai terapeutic și nu profilactic;

  • se recomandă de asemenea schimbarea preparatului neuroleptic de la unul clasic la unul atipic în cazul prezenței efectelor secundare ale neurolepticelor;

  • anticolinergicele, preparate care se administrează pentru a trata efectele secundare ale neurolepticelor, nu reduc efectul neurolepticelor dar reduc funcția cognitivă; la rândul lor anticolinergicele au efecte secundare ca uscăciunea gurii, constipație, tulburări de micțiune, pot da confuzie și halucinații la vârstnici.