Boala Alzheimer

Boala Alzheimer duce la demență care, gradual invalidează cognitiv ființa umană. Demența este o afecțiune neurologică de proporții uriașe care afectează în prezent aproximativ 35 milioane oameni iar prognoza susține o creștere de aproape trei ori în 2050 (WHO, 2012).

În stadiul actual diagnosticul de boală Alzheimer se pune prin corelarea datelor rezultate în urma investigării psihologice a funcțiilor memoriei, atenției și a funcțiilor executive ale creierului ca de ex capacitatea de înțelegere, raționament, capacitatea de luare a deciziilor. 

Investigarea psihologică a persoanelor cu tulburări cognitive suspecte să dezvolte boala Alzheimer este complexă și constă într-o baterie de teste psihologice dar, în spitale și policlinici, se folosește ca screening testul MMT (Mini Mental Test), un instrument simplu, ușor de aplicat cu o instruire prealabilă și rezultate bune în depistarea tulburărilor cognitive (memorie, înțelegere etc.).

La acestea se adaugă examinarea MRN (magnet roentgen) a creierului și analiza unor proteine din lichidului cefalorahidian (care se recoltează prin puncție în coloana vertebrală) ca nivelul de β-amyloid și proteine tau. O altă metodă imagistică de diagnostic pune în evidență substanța denumită amiloid în creierul persoanelor cu Alzheimer printr-o metodă tomografică denumită PET. Aceste metode imagistice nu sunt accesibile fiind complicate și scumpe.

S-a observat că modificările creierului depistate prin MRN și biomarkorii identificați în LCR (lichidul cefalorahidian) corelează cu înrăutățirea funcțiilor cognitive încă din fazele incipiente ale degradării cognitive, stadii care premerg demenței. Aceste descoperiri întăresc ideea că boala Alzheimer este un proces cu substrat neurobiologic.

Este de dorit un diagnostic precoce al acestei boli. Aceasta ar contribui la posibilitatea intervenției timpurii și la influențarea evoluției bolii Alzheimer care, din păcate, nu are un tratament eficient. Boala Alzheimer duce în final la incapacitatea de autoîngrijire și la dependență de altul/alții în viața zilnică.

Cercetătorii sunt orientați către descoperirea unor biomarkori în sânge care ar putea fi depistați mai ușor și folosiți ca screening de rutină pentru depistarea persoanelor cu risc crescut de a face boala Alzheimer. Recent cercetătorii americani și-au centrat atenția pe analiza lipidelor din plasma sanguină pentru a găsi eventuale indicii relevante pentru această boală neurologică necruțătoare. Cercetătorii americani speră ca rezultatele lor să poată fi folosite la depistarea precoce a bolii Alzheimer.

 

Image courtesy of stockimages at FreeDigitalPhotos.net