Tulburari de personalitateAcest material se adresează persoanelor diagnosticate cu Tulburări de Personalitate, familiei și prietenilor acestora ca și celor care suspectează o astfel de tulburare psihică. Tulburările de Personalitate sunt tulburări psihice care afectează cogniția, reacțiile emoționale, capacitatea de impuls-control și relațiile cu alții, cu consecințe asupra funcționării zilnice a persoanei. 

 

 

Cauzele tulburarilor de personalitate Cauzele nu se cunosc. Aproximativ 5-10 % din populația adultă suferă, sub o formă sau alta, de o tulburare de personalitate. Aceste tulburări psihice sunt mai frecvent întâlnite la persoane ce provin din familii dezorganizate, cu consum de alcool și droguri, comportament agresiv sau încercări de sinucidere în familie.

 

 

 


Tulburarea de personalitate paranoidaTulburare paranoidă de personalitate face parte din grupul tulburărilor de personalitate numite excentrice alături de personalitatea schizoidă și schizotipală.

Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă sunt caracterizate prin suspiciune și neîncredere față de ceilalți oameni, credința că ceilalți au ca scop să le folosească, să le lezeze în vreun fel sau să le păcălească. Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă se tem că orice informație personală ar putea fi folosită împotriva lor de aceea dacă ajunge în mâinile altora. 

 

 

 

 

Image courtesy of

artur84 at FreeDigitalPhotos.net

Tulburare de personalitate schizoidaTulburarea schizoidă de personalitate face parte din grupul A (cluster A) al tulburărilor excentrice. Persoanele cu o astfel de tulburare de personalitate au tendința spre retragere și izolare socială, își sunt suficiente lor însele și nu simt nevoia de interacțiune și comuniune cu alții. 

Prezintă afinitate pentru viața în singurătate, prezintă ca trăsătură caracteristică lipsa de interes și răceală față de contextul social. Par neinteresați de ceilalți în cadrul contactelor sociale, par lipsiți de energie și de trăiri emoționale. 

 

 

 

Tulburare de personalitate schizotipalaTulburarea schizotipală de personalitate face parte din grupul A (cluster A) al tulburărilor de personalitate denumite excentrice. Sunt prezente tulburări la nivelul gândirii și percepției, gândirea magică sau fabuloasă, aceste persoane cred că sunt dotate cu capacități deosebite, telepatice și că dispun de un al șaptelea simț. Diagnosticul se personalitate schizotipală se pune dacă tulburarea se  manifestă încă din adolescență, este durabilă în timp și duce la funcționarea deficitară în societate.  

 

 

 

 

Tulburare de personalitate antisocialaFace parte din grupul B (cluster B) al tulburărilor de personalitate alături de tulburarea de personalitate de tip bordeline, narcisistă și histrionică, grup de personalități denumite dramatice. Tulburarea de personalitate antisocială este mai frecvent întâlnită la persoane de sex masculin dar este prezentă și la femei.  

 

 

 

 

Tulburare de personalitate bordelineFace parte din grupul tulburărilor de personalitate dramatice, după tabloul clinic, alături de tulburările de personalitate antisocială, narcisistă și histrionică. Tulburările de personalitate bordeline (instabile emoțional) au un tablou clinic dramatic, sunt cele mai severe și cele mai frecvente în clinicile de psihiatrie. 

Persoanele cu tulburări de personalitate de tip bordeline au dificultăți majore în a-și cunoaște și controla emoțiile, impulsurile și relațiile cu ceilalți. Comportamentul de autovătămare este frecvent în scopul reducerii anxietății și/sau cu scopul de a-și produce suferință.

 

 

 

Tulburare de personalitate histrionicaFace parte din grupul tulburărilor de personalitate dramatice alături de tulburarea de personalitate antisocială, bordeline și narcisistă. Denumită înainte isterie sau personalitate isterică, nevroză isterică, tulburarea de personalitate histrionică se descrie prin dramatism, comportament de tip teatral, demonstrativ, comportament de seducție sexuală, cu scopul de a atrage și a se situa în centrul atenției celorlalți. Reacțiile emoționale sunt exagerate iar comportamentul este provocator, cu sau fără intenție. 

 

 

 

 

Tulburare de personalitate narcisistaFace parte din grupul B al tulburărilor de personalitate etichetate ca dramatice. Tulburarea de personalitate narcisistă se descrie printr-un model de comportament constant dominat de nevoi de grandiozitate, nevoi de apreciere și admirație din partea celorlalți și cu un nivel empatic scăzut. Persoanele cu această tulburare nu înțeleg trăirile emoționale ale celorlalți, țin cont doar de interesele proprii. 

Persoana cu tulburare de personalitate narcisistă este o persoană centrată pe sine însuși, pe nevoile proprii, de mărire, de status, de succes personal, fie că este vorba de carieră sau acumulare de bunuri materiale.

 

 

 

 

Tulburare de personalitate fobicaFace parte din grupul tulburărilor de personalitate anxioase și se caracterizează prin teama de evaluarea celorlalți, teama de respingere și prin urmare evitarea contactelor sociale. Persoana cu tip de personalitate fobică se simte neacceptată, neprețuită de ceilalți și este sensibilă la critică. 

 

 

 

Tulburare de personalitate dependentaFace parte din grupul tulburărilor de personalitate anxioase alături de tulburarea de personalitate fobică și obsesiv-compulsivă. Tulburarea de personalitate dependentă se întâlnește de obicei la femei și se definește prin nevoia exagerată a persoanei ca altcineva să aibă grijă de ea, să ia decizii în locul ei, comportament de supunere și dependență emoțională. 

 

 

 

Tulburare de personalitate obsesivăFace parte din grupul tulburărilor de personalitate anxioase. Persoana cu astfel de tulburare de personalitate este perfecționistă, rigidă și zgârcită. Persoana cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă își sacrifică timpul liber și relațiile cu ceilalți oameni pentru prestații înalte la locul de muncă, este centrată în mod exagerat pe detalii, pe ordine și pe urmarea regulilor sau rutinelor prestabilite, fără să se abată. Pentru alții persoana cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă pare a avea un comportament disciplinat/auto-disciplinat, guvernat de reguli și instrucțiuni.

 

 

 

Diagnostic Tulburare de Personalitate

Stabilirea diagnosticului tulburare de personalitate este dificil, granița între personalitatea normală și personalitatea patologică nefiind clară. Intervin factorii culturali așa că aceleași modele de personalitate sunt acceptate într-o cultură (societate) și respinse în alta.

Diagnosticul tulburare de personalitate este necesar deoarece permite planificarea tratamentului ca și prognoza sănătății psihice a persoanei. Când stabilește diagnosticul de tulburare de personalitate medicul are în vedere simptomele dar, și mai important, gradul de disfuncționalitate al persoanei.

 

 

 

Interviul clinic Diagnosticu Tulburări Personalitate Diferite instrumente cu rol de screening au fost concepute pentru a ușura munca de diagnostic a tulburărilor de personalitate.

Cel mai folosit este interviul structurat cunoscut sub numele SCID-II (Structured Clinical Interview). SCID-II este un interviu însoțit de un manual de aplicare. SCID-II conține întrebări deschise pe care medicul le adresează persoanei evaluate. Medicul poate face adnotări legate de întrebările și răspunsurile primite.  

 

Teste psihologice Tulburri PersonalitateChestionarele de personalitate ajută la identificarea deviațiilor, abaterilor de la personalitatea normală. Alte teste psihologice cu caracter general pot ajuta la identificarea problemelor afective, cognitive sau de relaționare. Un test psihologic cu rol de screening este chestionarul de personalitate DIP-Q (Personality Questionnaire). DIP-Q se completează înainte de interviul clinic.

 

 

Psihoterapie tulburări personalitatePsihoterapia este tratamentul de elecție. Există mai multe forme de psihoterapie utilizate în tratarea tulburărilor de personalitate: terapii cognitive (CBT, DBT, schema-terapie), terapii psihodinamice, terapia centrată pe transfer.

Terapiile cognitiv-comportamentale ajută individul să testeze noi modele de comportament în situații concrete dificile și să adopte noi strategii de intervenție. Strategiile disfuncționale sunt înlocuite prin exercițiu.

 

 

 

Tratament tulburari personalitateCele mai multe persoane cu tulburări de personalitate găsesc strategii de adaptare și reușesc să aibă o viață normală fără tratament. Atunci când tulburările de personalitate au o patologie asociată cu risc de sinucidere, vătămare corporală,  comportament antisocial sau funcționare defectuoasă în viața zilnică se recurge la tratament. Tratamentul tulburărilor de personalitate este simptomatic. Prima alegere ca metodă de tratament este psihoterapia. Tratamentul farmacologic în tulburările de personalitate este nespecific.